Comunitate

Comunitatea începe acolo unde oamenii se strâng în jurul a ceva care îi leagă: un loc, o credință, o idee, o cauză, o experiență sau dorința de a nu fi singuri. Aici rămân rostirile despre apartenență și excludere, despre regulile văzute și nevăzute ale unui „noi”, despre presiunea de a se conforma și despre întrebarea dacă omul poate rămâne într-un grup fără să se piardă pe sine.

Într-o comunitate, unele lucruri rămân greu de spus, dar pot primi nume mai precise. Fiecare nume de mai jos deschide rostiri apropiate: nu mă simt parte din grup nu știu unde aparțin mi-am pierdut locul de acasă nu pot fi eu însumi într-un grup nu pot fi eu însumi între prieteni nu mă mai regăsesc în comunitatea mea sunt exclus pentru cine sunt lumea mă judecă din cauza credinței simt că religia este folosită pentru a mă manipula conflict furie